Mobila - nr. 3/2008
Ştiri
Informatii de actualitate
Asistenţă financiară nerambursabilă din Fonduri Structurale
Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice, se deschide apelul de proiecte pentru
operaţiunea – Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv
prin investiţii tangibile şi intangibile. Conform informaţiilor publicate pe
site-ul ANIMMC, aceste proiecte de investiţii pentru IMM cu sprijin financiar
sunt nerambursabil de până la 920.000 lei (din cadrul axei prioritare 1- Un
sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, domeniul major de intervenţie 1.1
- Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a
întreprinderilor, în special a IMM). Autoritatea de Management desemnată
pentru administrarea Programului Operaţional Sectorial – Creşterea
Competivităţii Economice 2007-2013 este Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Organismul Intermediar responsabil pentru implementarea operaţiunilor adresate
IMM în cadrul axei prioritare 1 este Ministerului pentru Întreprinderi Mici si
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale din Direcţia pentru gestionarea
fondurilor comunitare pentru IMM, în conformitate cu Acordul de delegare de
atribuţii speciale, încheiat cu Autoritatea de Management.
Programul
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, vă aduce
la cunoştinţă următoarele informaţii referitoare la depăşirea bugetelor alocate
pe regiuni.
Regiuni: Centru,
Nord-Vest, Vest, Sud–Est
Buget alocat POS
CCE: 20,9 mil. EUR
Buget solicitat
conform proiectelor depuse la OI: 56,41 mil. EUR
Regiuni:
Nord-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia
Buget alocat POS
CCE: 31,3 mil. EUR
Buget solicitat
conform proiectelor depuse la OI: 35,91 mil. EUR
Vă recomandăm să
accesaţi periodic pagina de web http://animmc.ro/ pentru a vă informa despre
valoarea bugetului contractat pe regiuni în cadrul acestui apel de proiecte.
Adrese de
interent nelimitate până în 2010
Aflat în
folosinţă din 1984, IPv4 furnizează 4,3 miliarde de adrese, din care mai sunt
libere 16%. Noul protocol internet, IPv6, va pune la dispoziţie un număr
aproape infinit de adrese IP. Comisia Europeană a investit 90 milioane EUR în
cercetarea legată de IPv6 (IP versiunea 6) în introducerea noului protocol
internet (IP/02/284). Ca urmare a acestui fapt, reţelele cercetare din Europa
sunt gata pentru adoptarea IPv6. Adoptarea ultimul protocol va permite o
extindere masivă a spaţiului de adrese. Comisia a stabilit obiectivul ca
utilizatorii din UE să treacă la IPv6 până în 2010.
„E vorba să nu
lăsăm pe mâine ce putem face azi”, a observat Viviane Reding, comisarul
european pentru societatea informaţională şi mass-media. „Pe termen scurt,
întreprinderile şi autorităţile publice ar putea fi tentate să încerce să-şi
înghesuie cererea de adrese în chingile vechiului sistem, dar asta ar însemna
ca Europa să fie printre ultimii care profită de cea mai nouă tehnologie
internet şi să se confrunte eventual cu o criză în momentul în care vechiul
sistem rămâne fără adrese. Dacă europenii încep să utilizeze cele mai recente funcţii
internet atunci putem deja să prevedem o creştere înmiita a cererii de adrese
IP. Fac apel la statele membre să se asigure ca autorităţile publice şi
industria implantează IPv6 pe scara largă până în 2010.”
IPv6 va stimula
apariţia unor aplicaţii internet mai inovatoare. Cele mai multe dintre noile
calculatoare şi servere comercializate sunt deja compatibile, dar nu pot fi
accesate decât prin vechile adrese. „Coloana vertebrală” a internetului
european pentru cercetare, reţeaua GEANT liderul mondial în implementarea
protocolului, este deja 100% compatibilă cu IPv6 şi, mulţumită ei, Europa are
cea mai mare preluare de adrese IPv6 dintre toate regiunile lumii. Japonia are
deja o reţea centrală IPv6 iar China intenţionează să implementeze reţele
compatibile atât cu IPv4, cât şi cu IPv6 înainte de începerea Jocurilor
Olimpice de la Beijing. Guvernul SUA impune utilizarea IPv6 ca o condiţie
pentru acordarea de contracte publice, dar, în practică, tehnologia internet
americană rămâne asemănătoare celei din UE. (Infor-maţii suplimentare la:
www.europa.eu)
Ajutor de stat
regional pentru resurse regenerabile de energie
Guvernul a
aprobat printr-o hotărâre, schema de ajutor de stat regional privind
valorificarea resurselor regenerabile de energie, a declarat primul-ministru
Călin Popescu-Tăriceanu la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.
„Este elementul concret prin care Guvernul sprijină investiţiile în domeniul
energetic, pentru încurajarea utilizării surselor regenerabile de energie” a
afirmat premierul Tăriceanu. Obiectivul acestor măsuri este susţinerea
operatorilor economici pentru realizarea investiţiilor iniţiale în vederea
valorificării resurselor regenerabile de ener-gie – surse solare, eoliene,
hidroenergetice, biomasa, etc.
Schema de ajutor
de stat regional aprobată astăzi se adresează operatorilor economici,
întreprinderi mari, mijlocii şi mici care realizează astfel de investiţii, în
oricare din cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Beneficiază de această
schemă de ajutor proiectele ale căror costuri nu depăşesc 50 de milioane de
euro. Bugetul total estimat alocat schemei este de 200 de milioane de euro,
până la sfârşitul anului 2012. Aproximativ 170 de milioane reprezintă fondurile
europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională
şi aproximativ 30 de milioane de euro cofinanţare asigurată de la buget.
Valoarea maximă a finanţării nu poate depăşi 40% din totalul cheltuielilor
eligibile în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 50% în celelalte 7 regiuni de dezvoltare.
Mai multe informaţii privind decizii luate la şedinţe de Guvern la: www.gov.ro
În Uniunea
Europeană proporţia impozitelor în PIB a fost de 39,9%
În UE, ponderea
impozitelor în Produsul Intern Brut a crescut la 39,9% în anul 2006, de la
39,3% din 2005, potrivit studiului dat publicităţii de Eurostat – Oficiul
Statistic al UE, în data de 26 iunie a.c.
În 2006, ponderea
generală în PIB a impozitelor din zona euro a fost de 40,5%. Nivelul
impozitelor în UE rămâne în general mare comparativ cu restul lumii, cota
impozitelor din UE27 depăşind-o pe cea din SUA şi Japonia cu cca. 12%. Oricum,
sarcina fiscală variază semnificativ între SM, de la aproape 30% la 50%. În
ultimii 10 ani au avut loc schimbări semnificative ale ponderii impozitelor în
PIB în câteva SM. Cele mai mari căderi au fost înregistrate în Slovacia, cu
10,1% şi Estonia cu 4,1%. Cele mai mari creşteri au fost observate în Cipru cu
10,2% şi Malta cu 8,4%. Impozitarea muncii rămâne cea mai largă sursă de
venituri din taxe, reprezentând aproape jumatate din încasările fiscale în
UE27. Impozitele pe capital au contabilizat aproximativ 23% din totalul
încasărilor fiscale iar impozitele pe consum 28%. În UE27 ca un întreg, rata
medie implicită a impozitului pe muncă (inclusiv contribuţiile sociale),
indicatorul preferat pentru povara fiscală medie, a urcat cu 0,2% în anul 2006,
faţă de anul 2005. În ciuda existenţei unui număr de ţări care au un nivel
redus al impozitării, taxarea muncii este, în medie, mult mai mare în UE decât
în alte economii principale industrializate.
Rata medie
implicită a impozitării consumului în UE27 a crescut din nou în 2006. Consumul
a fost cel mai taxat în Danemarca (34%), în timp ce ratele implicite cele mai
scăzute au fost înregistrate în Spania (16,4%). Există un decalaj considerabil
între SM: cele mai înalte rate implicite ale taxelor pe capital au fost
înregistrate în Irlanda, Franţa şi Danemarca, iar cele mai joase în ţările
baltice.
Impozitele
privind poluarea mediului au adus cele mai scăzute venituri din ultimii 10 ani.
În ciuda intensului interes public privind aspectele de mediu, veniturile din
impozitele de mediu în UE27 au scăzut din 1999; nivelul lor din 2006 este de
2.6% din PIB. Pentru mai multe informaţii privind acest subiect, vizitaţi
site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu sau www.dae.gov.ro.
Franţa şi-a
prezentat priorităţile în domeniul protecţiei mediului
La Bruxelles la
data de 19 iunie, Franţa a detaliat câteva dintre principalele teme prioritare
pentru perioada în care Franţa va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului
Uniunii Europene (iulie-decembrie 2008).
Protecţia
mediului este una dintre principalele mari priorităţi ale viitoarei Preşedinţii
franceze. Aceasta presupune abordarea cu prioritate a unor proiecte comunitare
de anvergură: pachetul energie- schimbări climatice, dezvoltarea durabilă sau
poluarea.
În ceea ce
priveşte schimbările climatice, Franţa are în vedere accelerarea procesului
negocierilor în scopul încheierii unui acord internaţional la Copenhaga în
2009. Va concentra pe intensificarea negocierilor ce vor avea loc între
Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European (instituţii comunitare care
decid forma adoptării pachetului legislativ propus de Comisia Europeană) şi pe
desfăşurarea de consultări bilaterale între Statele Membre, în scopul
identificării priorităţilor fiecărei ţări şi a poziţiei acestora de negociere.
Franţa îşi doreşte atingerea unui acord în sesiunea plenară a Parlamentului
European din decembrie 2008-ianuarie 2009.
În ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă, se aşteaptă adoptarea de către Comisie a unui
pachet ce conţine un plan de acţiune pentru producţia şi consumul durabil şi
politica industrială durabilă, o modificare a Regulamentului privind
eco-etichetarea, sistemele de audit al managementului de mediu, un proiect de
Directivă privind eco-design-ul şi o Comunicare privind achiziţiile publice
verzi.
Preşedinţia
franceză intenţionează să facă cât mai multe progrese în ceea ce priveşte
propunerile comunitare referitoare la poluare. Acestea includ o propunere de
Directivă privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, o propunere de
Regulament EURO VI pentru autovehicule grele şi o propunere de Directivă
privind plafoanele naţionale de emisii. Franţa va începe dezbaterile pe aceste
proiecte, urmând ca acestea să fie continuate de Preşedinţia Cehă. Sursa:
www.dae.gov.ro
Un nou plan de
stimulare a întreprinderilor mici
Comisia face
public planul de reducere a birocraţiei şi a celorlalte obstacole cu care se
confruntă IMM-urile şi subliniază rolul vital al acestora în economia
europeană.
Legea privind
întreprinderile mici constituie o „etapa cruciala”, a afirmat preşedintele
Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Antreprenorii vor putea, astfel, să
beneficieze de mai multe facilităţi pe fondul reducerii birocraţiei.
În UE, îşi
desfăşoară activitatea aproximativ 23 de milioane de întreprinderi mici şi
mijlocii (definite ca întreprinderi cu maxim 250 de angajaţi). Acestea
generează majoritatea locurilor de muncă de pe continent, în special în
sectoare vitale, precum industria textilă, construcţii şi industria mobilei şi
sunt considerate esenţiale pentru o economie de succes.
Planul Comisiei
face parte din strategia de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă şi
se înscrie într-o serie de iniţiative menite să simplifice procedurile de
constituire şi de gestionare a întreprinderilor cu scopul de a le face mai
atractive. Propun reducerea duratei necesare pentru înfiinţare unei societăţi
la maxim o săptămână, iar pentru obţinerea licenţelor şi a autorizaţiilor maxim
o lună. Totodată, planul îşi propune să stimuleze interesul faţă de
antreprenoriat, în special în rândul tinerilor. Întreprinderile vor avea acces
mai uşor la finanţare şi li se va oferi o a doua şansă în caz de eşec. În acest
sens, Banca Europeană de Investiţii intenţionează să îşi diversifice gama de
mijloace destinate sprijinirii întreprinderilor mici.
Comisia mai
propune şi o nouă formă de societate europeană, care să ofere întreprinderilor
mici posibilitatea de a se extinde peste graniţe. Deşi firmele mici reprezintă
peste 99% din numărul societăţilor existente pe teritoriul UE (şi furnizează
70% din locurile de muncă), cea mai mare parte dintre ele îşi desfăşoară
activitatea în ţara de origine.
Alte propuneri
sunt destinate să faciliteze accesul la ajutoare de stat (de ex. în domeniile
formării, cercetării şi dezvoltării) şi să garanteze că plăţile către
întreprinderile mici se efectuează la timp. Statele membre ar putea fi
autorizate să diminueze cotele de TVA la serviciile prestate de întreprinderile
locale. Sursa Comisia Europeana, www.ec. europa.eu
Fonduri pentru
sprijinirea IMM-urilor din sectorul industrial
În data de 24
iunie a.c., a avut loc lansarea de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare (BERD) a facilităţii de finanţare pentru sprijinirea
competitivităţii IMM.
„Schema de
finanţare pentru IMM-uri în vederea alinierii acestora la acquis-ul comunitar”
– Phare 2006/018-147.04.01.03.03 completează această facilitate.
La eveniment a
participat Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor László
Borbely şi Claudia Pendred, Director, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Consiliului Naţional
al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Camerei de Comerţ şi Industrie a
Romaniei, Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Asociatiei
Femeilor de Afaceri din Romania, Asociatiei patronale a producatorilor si
utilizatorilor de echipamente industriale pentru protectia mediului, BCR si
BRD.
“Principalul
obiectiv al schemei de finanţare este creşterea capacităţii companiilor din
România de a face faţă concurenţei pe piaţa Uniunii Europene, prin
implementarea acquis-ului comunitar în domeniile protecţiei mediului,
siguranţei la locul de muncă şi siguranţei produselor. Dezvoltarea sectorului
privat este esenţială pentru o economie de piaţă stabilă şi funcţională, în
care companiile pot face faţă concurenţei crescute din interiorul Uniunii
Europene. Având în vedere numărul mare al întreprinderilor mici si mijlocii din
România, este vital ca acestea să se poată avea acces la granturi de sprijinire
a investiţiilor pentru îmbunătăţirea şi înnoirea echipamentelor şi maşinilor
industriale”, a declarat László Borbely.
BERD va pune la
dispoziţie până la 40 de milioane de euro băncilor comerciale din România,
pentru oferirea de împrumuturi IMM-urilor din sectorul industrial.
Fondurile sunt
destinate modernizării companiilor pentru a le ajuta să se alinieze la
standardele Uniunii Europene. BERD va oferi împrumuturi în valoare de câte 20
de milioane de euro celor două bănci participante din România, (BCR şi
BRD-Groupe Société Générale). Finanţarea BERD va fi completată cu un grant de
10,2 milioane de euro din partea UE şi a Guvernului României.
Potrivit Ramonei
Ivan, Director Executiv, Direcţia pentru Instituţii Financiare - BCR, “Aici, nu
se impun chiar aşa de multe condiţii şi evaluarea merge mai repede, fiindcă
ţine numai de normele băncii.
Procentul
fondurilor nerambursabile, în schema BERD este de 20%. Valoarea proiectelor
este, în medie, de 500.000 de euro, lucru care, ulterior, se negociaza de la
caz la caz. ”În analiza proiectului nu pornim de la garanţii ci de la evaluarea
fezabilităţii proiectului şi a capacităţii de rambursare a beneficiarului”,
explică Ramona Ivan.
Dar dacă
proiectul este foarte bun şi solicitantul nu are resurse proprii „soluţii
există, de la caz la caz”, adăugă reprezentantul BCR. Surse: www.mie.ro,
www.euractiv.ro
Kronospan va
fabrica OSB la Braşov
Cunoscuta firmă
austriacă a început lucrările de construcţie a unei noi fabrici la Braşov, în
cartierul Stupini. Având deja o unitate de mare capacitate la Sebeş, unde
produce PAL şi plăci de MDF, şi – tot aici – îşi fabrică şi materialul adeziv
necesar, Kronospan a luat decizia să încerce valorificarea materialului lemnos
obţinut din loturile de răriri din pădurile din împrejurimi. În ideea că la
realizarea plăcilor OSB lemnul este tocat în cursul procesului tehnologic,
gigantul industrial austriac este dispus să achiziţioneze orice, de la crengi
la buşteni de până la 20 cm grosime, adică material lemnos neacceptat de către
producătorii de cherestea sau într-un al doilea rând de producătorii de mobilă
din lemn masiv.
Pentru a preveni
acuzele ce pot veni din partea celor care văd în noua fabrică de la Braşov un
element ce îşi va da concursul în distrugerea pădurilor, Kronospan atrage
atenţia asupra faptului că rărirea este parte integrantă a procesului de
exploatare a pădurilor, şi până acum materialul lemnos astfel tăiat se
transforma în cel mult lemn de foc. Conform planurilor, investiţia va fi
finalizată în cursul anului 2009.
Ultimele
pregătiri pentru BIFE 2008
Cel mai important
târg de mobilă, soluţii tehnologice, accesorii şi materiale, târgul BIFE-TIMB
va deveni în intervalul 3 – 10 septembrie 2008 magnetul capabil să atragă
specialiştii breslei din ţară şi din străinătate.
Organizatorul
principal, Romexpo SA se confruntă cu o lipsă de spaţii, din cauză că
solicitările primite de la firmele ce doresc să expună sunt într-o continuă
creştere. În plus, construcţia a două noi pavilioane în incinta Romexpo
îngreunează amenajarea în mod optim, şi o altă investiţie imobiliară aflată în
construcţie blochează intrarea centrală în parcul expoziţional, accesul la târg
efectuându-se doar prin porţile laterale.
Conform
informaţiilor oficiale, la ultima ediţie a târgului BIFE au fost prezenţi un
număr de peste 35.000 de vizitatori şi 500 de firme expozante, reprezentând 17
ţări, evenimentul înscriindu-se prin dimensiune şi ofertă în categoria celor
mai importante târguri internaţionale în domeniu care se organizează în Centrul
şi Estul Europei.
A fost lansat real-life.ro
Dupa câteva luni
de „testări” a fost lansată pagina de internet dedicată studenţilor pregătiţi
pentru a deveni ingineri de industria mobilei. Creată într-un parteneriat al
firmei austriece Felder şi Facultatea de Industria Lemnului din Braşov, pagina
se doreşte a fi un colector de informatii utile pentru viitori ingineri.
Accesând site-ul, vom descoperi chiar şi o Bursă de excelenţă iniţiată de către
Felder, doritorii fiind invitaţi să scrie eseuri pentru a-şi deschide o şansă
de a câştiga această bursă.
