Informatii de actualitate

Asistenţă financiară nerambursabilă din Fonduri Structurale

Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice, se deschide apelul de proiecte pentru operaţiunea – Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile. Conform informaţiilor publicate pe site-ul ANIMMC, aceste proiecte de investiţii pentru IMM cu sprijin financiar sunt nerambursabil de până la 920.000 lei (din cadrul axei prioritare 1- Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, domeniul major de intervenţie 1.1 - Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM). Autoritatea de Management desemnată pentru administrarea Programului Operaţional Sectorial – Creşterea Competivităţii Economice 2007-2013 este Ministerul Economiei şi Finanţelor. Organismul Intermediar responsabil pentru implementarea operaţiunilor adresate IMM în cadrul axei prioritare 1 este Ministerului pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale din Direcţia pentru gestionarea fondurilor comunitare pentru IMM, în conformitate cu Acordul de delegare de atribuţii speciale, încheiat cu Autoritatea de Management.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, vă aduce la cunoştinţă următoarele informaţii referitoare la depăşirea bugetelor alocate pe regiuni.

Regiuni: Centru, Nord-Vest, Vest, Sud–Est

Buget alocat POS CCE: 20,9 mil. EUR

Buget solicitat conform proiectelor depuse la OI: 56,41 mil. EUR

Regiuni: Nord-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia

Buget alocat POS CCE: 31,3 mil. EUR

Buget solicitat conform proiectelor depuse la OI: 35,91 mil. EUR

Vă recomandăm să accesaţi periodic pagina de web http://animmc.ro/ pentru a vă informa despre valoarea bugetului contractat pe regiuni în cadrul acestui apel de proiecte.

 

Adrese de interent nelimitate până în 2010

Aflat în folosinţă din 1984, IPv4 furnizează 4,3 miliarde de adrese, din care mai sunt libere 16%. Noul protocol internet, IPv6, va pune la dispoziţie un număr aproape infinit de adrese IP. Comisia Europeană a investit 90 milioane EUR în cercetarea legată de IPv6 (IP versiunea 6) în introducerea noului protocol internet (IP/02/284). Ca urmare a acestui fapt, reţelele cercetare din Europa sunt gata pentru adoptarea IPv6. Adoptarea ultimul protocol va permite o extindere masivă a spaţiului de adrese. Comisia a stabilit obiectivul ca utilizatorii din UE să treacă la IPv6 până în 2010.

„E vorba să nu lăsăm pe mâine ce putem face azi”, a observat Viviane Reding, comisarul european pentru societatea informaţională şi mass-media. „Pe termen scurt, întreprinderile şi autorităţile publice ar putea fi tentate să încerce să-şi înghesuie cererea de adrese în chingile vechiului sistem, dar asta ar însemna ca Europa să fie printre ultimii care profită de cea mai nouă tehnologie internet şi să se confrunte eventual cu o criză în momentul în care vechiul sistem rămâne fără adrese. Dacă europenii încep să utilizeze cele mai recente funcţii internet atunci putem deja să prevedem o creştere înmiita a cererii de adrese IP. Fac apel la statele membre să se asigure ca autorităţile publice şi industria implantează IPv6 pe scara largă până în 2010.”

IPv6 va stimula apariţia unor aplicaţii internet mai inovatoare. Cele mai multe dintre noile calculatoare şi servere comercializate sunt deja compatibile, dar nu pot fi accesate decât prin vechile adrese. „Coloana vertebrală” a internetului european pentru cercetare, reţeaua GEANT liderul mondial în implementarea protocolului, este deja 100% compatibilă cu IPv6 şi, mulţumită ei, Europa are cea mai mare preluare de adrese IPv6 dintre toate regiunile lumii. Japonia are deja o reţea centrală IPv6 iar China intenţionează să implementeze reţele compatibile atât cu IPv4, cât şi cu IPv6 înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Guvernul SUA impune utilizarea IPv6 ca o condiţie pentru acordarea de contracte publice, dar, în practică, tehnologia internet americană rămâne asemănătoare celei din UE. (Infor-maţii suplimentare la: www.europa.eu)

 

Ajutor de stat regional pentru resurse regenerabile de energie

Guvernul a aprobat printr-o hotărâre, schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie, a declarat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria. „Este elementul concret prin care Guvernul sprijină investiţiile în domeniul energetic, pentru încurajarea utilizării surselor regenerabile de energie” a afirmat premierul Tăriceanu. Obiectivul acestor măsuri este susţinerea operatorilor economici pentru realizarea investiţiilor iniţiale în vederea valorificării resurselor regenerabile de ener-gie – surse solare, eoliene, hidroenergetice, biomasa, etc.

Schema de ajutor de stat regional aprobată astăzi se adresează operatorilor economici, întreprinderi mari, mijlocii şi mici care realizează astfel de investiţii, în oricare din cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Beneficiază de această schemă de ajutor proiectele ale căror costuri nu depăşesc 50 de milioane de euro. Bugetul total estimat alocat schemei este de 200 de milioane de euro, până la sfârşitul anului 2012. Aproximativ 170 de milioane reprezintă fondurile europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi aproximativ 30 de milioane de euro cofinanţare asigurată de la buget. Valoarea maximă a finanţării nu poate depăşi 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 50% în celelalte 7 regiuni de dezvoltare. Mai multe informaţii privind decizii luate la şedinţe de Guvern la: www.gov.ro

 

În Uniunea Europeană proporţia impozitelor în PIB a fost de 39,9%

În UE, ponderea impozitelor în Produsul Intern Brut a crescut la 39,9% în anul 2006, de la 39,3% din 2005, potrivit studiului dat publicităţii de Eurostat – Oficiul Statistic al UE, în data de 26 iunie a.c.

În 2006, ponderea generală în PIB a impozitelor din zona euro a fost de 40,5%. Nivelul impozitelor în UE rămâne în general mare comparativ cu restul lumii, cota impozitelor din UE27 depăşind-o pe cea din SUA şi Japonia cu cca. 12%. Oricum, sarcina fiscală variază semnificativ între SM, de la aproape 30% la 50%. În ultimii 10 ani au avut loc schimbări semnificative ale ponderii impozitelor în PIB în câteva SM. Cele mai mari căderi au fost înregistrate în Slovacia, cu 10,1% şi Estonia cu 4,1%. Cele mai mari creşteri au fost observate în Cipru cu 10,2% şi Malta cu 8,4%. Impozitarea muncii rămâne cea mai largă sursă de venituri din taxe, reprezentând aproape jumatate din încasările fiscale în UE27. Impozitele pe capital au contabilizat aproximativ 23% din totalul încasărilor fiscale iar impozitele pe consum 28%. În UE27 ca un întreg, rata medie implicită a impozitului pe muncă (inclusiv contribuţiile sociale), indicatorul preferat pentru povara fiscală medie, a urcat cu 0,2% în anul 2006, faţă de anul 2005. În ciuda existenţei unui număr de ţări care au un nivel redus al impozitării, taxarea muncii este, în medie, mult mai mare în UE decât în alte economii principale industrializate.

Rata medie implicită a impozitării consumului în UE27 a crescut din nou în 2006. Consumul a fost cel mai taxat în Danemarca (34%), în timp ce ratele implicite cele mai scăzute au fost înregistrate în Spania (16,4%). Există un decalaj considerabil între SM: cele mai înalte rate implicite ale taxelor pe capital au fost înregistrate în Irlanda, Franţa şi Danemarca, iar cele mai joase în ţările baltice.

Impozitele privind poluarea mediului au adus cele mai scăzute venituri din ultimii 10 ani. În ciuda intensului interes public privind aspectele de mediu, veniturile din impozitele de mediu în UE27 au scăzut din 1999; nivelul lor din 2006 este de 2.6% din PIB. Pentru mai multe informaţii privind acest subiect, vizitaţi site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu sau www.dae.gov.ro.

 

Franţa şi-a prezentat priorităţile în domeniul protecţiei mediului

La Bruxelles la data de 19 iunie, Franţa a detaliat câteva dintre principalele teme prioritare pentru perioada în care Franţa va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2008).

Protecţia mediului este una dintre principalele mari priorităţi ale viitoarei Preşedinţii franceze. Aceasta presupune abordarea cu prioritate a unor proiecte comunitare de anvergură: pachetul energie- schimbări climatice, dezvoltarea durabilă sau poluarea.

În ceea ce priveşte schimbările climatice, Franţa are în vedere accelerarea procesului negocierilor în scopul încheierii unui acord internaţional la Copenhaga în 2009. Va concentra pe intensificarea negocierilor ce vor avea loc între Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European (instituţii comunitare care decid forma adoptării pachetului legislativ propus de Comisia Europeană) şi pe desfăşurarea de consultări bilaterale între Statele Membre, în scopul identificării priorităţilor fiecărei ţări şi a poziţiei acestora de negociere. Franţa îşi doreşte atingerea unui acord în sesiunea plenară a Parlamentului European din decembrie 2008-ianuarie 2009.

În ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, se aşteaptă adoptarea de către Comisie a unui pachet ce conţine un plan de acţiune pentru producţia şi consumul durabil şi politica industrială durabilă, o modificare a Regulamentului privind eco-etichetarea, sistemele de audit al managementului de mediu, un proiect de Directivă privind eco-design-ul şi o Comunicare privind achiziţiile publice verzi.

Preşedinţia franceză intenţionează să facă cât mai multe progrese în ceea ce priveşte propunerile comunitare referitoare la poluare. Acestea includ o propunere de Directivă privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, o propunere de Regulament EURO VI pentru autovehicule grele şi o propunere de Directivă privind plafoanele naţionale de emisii. Franţa va începe dezbaterile pe aceste proiecte, urmând ca acestea să fie continuate de Preşedinţia Cehă. Sursa: www.dae.gov.ro

 

Un nou plan de stimulare a întreprinderilor mici

Comisia face public planul de reducere a birocraţiei şi a celorlalte obstacole cu care se confruntă IMM-urile şi subliniază rolul vital al acestora în economia europeană.

Legea privind întreprinderile mici constituie o „etapa cruciala”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Antreprenorii vor putea, astfel, să beneficieze de mai multe facilităţi pe fondul reducerii birocraţiei.

În UE, îşi desfăşoară activitatea aproximativ 23 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (definite ca întreprinderi cu maxim 250 de angajaţi). Acestea generează majoritatea locurilor de muncă de pe continent, în special în sectoare vitale, precum industria textilă, construcţii şi industria mobilei şi sunt considerate esenţiale pentru o economie de succes.

Planul Comisiei face parte din strategia de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă şi se înscrie într-o serie de iniţiative menite să simplifice procedurile de constituire şi de gestionare a întreprinderilor cu scopul de a le face mai atractive. Propun reducerea duratei necesare pentru înfiinţare unei societăţi la maxim o săptămână, iar pentru obţinerea licenţelor şi a autorizaţiilor maxim o lună. Totodată, planul îşi propune să stimuleze interesul faţă de antreprenoriat, în special în rândul tinerilor. Întreprinderile vor avea acces mai uşor la finanţare şi li se va oferi o a doua şansă în caz de eşec. În acest sens, Banca Europeană de Investiţii intenţionează să îşi diversifice gama de mijloace destinate sprijinirii întreprinderilor mici.

Comisia mai propune şi o nouă formă de societate europeană, care să ofere întreprinderilor mici posibilitatea de a se extinde peste graniţe. Deşi firmele mici reprezintă peste 99% din numărul societăţilor existente pe teritoriul UE (şi furnizează 70% din locurile de muncă), cea mai mare parte dintre ele îşi desfăşoară activitatea în ţara de origine.

Alte propuneri sunt destinate să faciliteze accesul la ajutoare de stat (de ex. în domeniile formării, cercetării şi dezvoltării) şi să garanteze că plăţile către întreprinderile mici se efectuează la timp. Statele membre ar putea fi autorizate să diminueze cotele de TVA la serviciile prestate de întreprinderile locale. Sursa Comisia Europeana, www.ec. europa.eu

 

Fonduri pentru sprijinirea IMM-urilor din sectorul industrial

În data de 24 iunie a.c., a avut loc lansarea de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a facilităţii de finanţare pentru sprijinirea competitivităţii IMM.

„Schema de finanţare pentru IMM-uri în vederea alinierii acestora la acquis-ul comunitar” – Phare 2006/018-147.04.01.03.03 completează această facilitate.

La eveniment a participat Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor László Borbely şi Claudia Pendred, Director, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Asociatiei Femeilor de Afaceri din Romania, Asociatiei patronale a producatorilor si utilizatorilor de echipamente industriale pentru protectia mediului, BCR si BRD.

“Principalul obiectiv al schemei de finanţare este creşterea capacităţii companiilor din România de a face faţă concurenţei pe piaţa Uniunii Europene, prin implementarea acquis-ului comunitar în domeniile protecţiei mediului, siguranţei la locul de muncă şi siguranţei produselor. Dezvoltarea sectorului privat este esenţială pentru o economie de piaţă stabilă şi funcţională, în care companiile pot face faţă concurenţei crescute din interiorul Uniunii Europene. Având în vedere numărul mare al întreprinderilor mici si mijlocii din România, este vital ca acestea să se poată avea acces la granturi de sprijinire a investiţiilor pentru îmbunătăţirea şi înnoirea echipamentelor şi maşinilor industriale”, a declarat László Borbely.

BERD va pune la dispoziţie până la 40 de milioane de euro băncilor comerciale din România, pentru oferirea de împrumuturi IMM-urilor din sectorul industrial.

Fondurile sunt destinate modernizării companiilor pentru a le ajuta să se alinieze la standardele Uniunii Europene. BERD va oferi împrumuturi în valoare de câte 20 de milioane de euro celor două bănci participante din România, (BCR şi BRD-Groupe Société Générale). Finanţarea BERD va fi completată cu un grant de 10,2 milioane de euro din partea UE şi a Guvernului României.

Potrivit Ramonei Ivan, Director Executiv, Direcţia pentru Instituţii Financiare - BCR, “Aici, nu se impun chiar aşa de multe condiţii şi evaluarea merge mai repede, fiindcă ţine numai de normele băncii.

Procentul fondurilor nerambursabile, în schema BERD este de 20%. Valoarea proiectelor este, în medie, de 500.000 de euro, lucru care, ulterior, se negociaza de la caz la caz. ”În analiza proiectului nu pornim de la garanţii ci de la evaluarea fezabilităţii proiectului şi a capacităţii de rambursare a beneficiarului”, explică Ramona Ivan.

Dar dacă proiectul este foarte bun şi solicitantul nu are resurse proprii „soluţii există, de la caz la caz”, adăugă reprezentantul BCR. Surse: www.mie.ro, www.euractiv.ro

 

Kronospan va fabrica OSB la Braşov

Cunoscuta firmă austriacă a început lucrările de construcţie a unei noi fabrici la Braşov, în cartierul Stupini. Având deja o unitate de mare capacitate la Sebeş, unde produce PAL şi plăci de MDF, şi – tot aici – îşi fabrică şi materialul adeziv necesar, Kronospan a luat decizia să încerce valorificarea materialului lemnos obţinut din loturile de răriri din pădurile din împrejurimi. În ideea că la realizarea plăcilor OSB lemnul este tocat în cursul procesului tehnologic, gigantul industrial austriac este dispus să achiziţioneze orice, de la crengi la buşteni de până la 20 cm grosime, adică material lemnos neacceptat de către producătorii de cherestea sau într-un al doilea rând de producătorii de mobilă din lemn masiv.

Pentru a preveni acuzele ce pot veni din partea celor care văd în noua fabrică de la Braşov un element ce îşi va da concursul în distrugerea pădurilor, Kronospan atrage atenţia asupra faptului că rărirea este parte integrantă a procesului de exploatare a pădurilor, şi până acum materialul lemnos astfel tăiat se transforma în cel mult lemn de foc. Conform planurilor, investiţia va fi finalizată în cursul anului 2009.

 

Ultimele pregătiri pentru BIFE 2008

Cel mai important târg de mobilă, soluţii tehnologice, accesorii şi materiale, târgul BIFE-TIMB va deveni în intervalul 3 – 10 septembrie 2008 magnetul capabil să atragă specialiştii breslei din ţară şi din străinătate.

Organizatorul principal, Romexpo SA se confruntă cu o lipsă de spaţii, din cauză că solicitările primite de la firmele ce doresc să expună sunt într-o continuă creştere. În plus, construcţia a două noi pavilioane în incinta Romexpo îngreunează amenajarea în mod optim, şi o altă investiţie imobiliară aflată în construcţie blochează intrarea centrală în parcul expoziţional, accesul la târg efectuându-se doar prin porţile laterale.

Conform informaţiilor oficiale, la ultima ediţie a târgului BIFE au fost prezenţi un număr de peste 35.000 de vizitatori şi 500 de firme expozante, reprezentând 17 ţări, evenimentul înscriindu-se prin dimensiune şi ofertă în categoria celor mai importante târguri internaţionale în domeniu care se organizează în Centrul şi Estul Europei.

 

A fost lansat real-life.ro

Dupa câteva luni de „testări” a fost lansată pagina de internet dedicată studenţilor pregătiţi pentru a deveni ingineri de industria mobilei. Creată într-un parteneriat al firmei austriece Felder şi Facultatea de Industria Lemnului din Braşov, pagina se doreşte a fi un colector de informatii utile pentru viitori ingineri. Accesând site-ul, vom descoperi chiar şi o Bursă de excelenţă iniţiată de către Felder, doritorii fiind invitaţi să scrie eseuri pentru a-şi deschide o şansă de a câştiga această bursă.