Informaţii de actualitate

WINTERSTEIGER sperã la un beneficiu de 150 milioane

Dupã cifre de afaceri record în perioada 2004-2006, Grupul austriac Wintersteiger ºi-a continuat evoluþia spectaculoasã ºi în anul 2007 – ºi-a extins cota de piaþã ºi a devenit un lider evident pe piaþa globalã în trei dintre segmentele sale de activitate. „Poziþia privilegiatã în care se aflã Wintersteiger AG este rezultatul unei orientãri continue cãtre inovaþie, prezenþã activã pe piaþã ºi procese de producþie flexibile, precum ºi al motivãrii superioare a tuturor angajaþilor”, a declarat dl. Rainer Bartram, acþionar majoritar ºi Preºedintele Comitetului de supervizare. „Urmãtorul nostru obiectiv este atingerea cifrei de vânzãri la 150 mil. euro în urmãtorii 5 ani, care va fi însoþitã de o creºtere a numãrului de angajaþi ai Grupului la 1000.”

Anul trecut Wintersteiger a anunþat extinderea sediilor de la Ried, din Austria de Sus, începând cu vara anului 2008, dupã ce a reuºit sã achiziþioneze partea de stradã care separa cele 2 hale de producþie. Aceasta va însemna cea mai mare extindere din istoria Grupului ºi se va încheia la sfârºitul anului 2009. „Aceastã extindere, absolut necesarã, […] ne va creºte capacitatea de producþie cu 30%, optimizând ºi procesul de producþie, […] iar nivelul investiþiilor în aceºti 2 ani se ridicã la 15 mil. euro.” A declarat ºi dl. Walter Aumayr, directorul executiv responsabil de departamentul Tehnologie ºi producþie al firmei. 

 

EBS România pune la dispoziþie gratuit versiunile demonstrative ale sistemului Clarvision

Firma EBS România, producãtorul sistemului integrat Clarvision ERP pune la dispoziþie potenþialilor clienþi, pentru testare ºi utilizare, versiunile demonstrative ale pachetelor de programe Clarvision ERP, Clarvision Salarizare ºi Clarvision ISO DMS. Clienþii vor putea sã instaleze, sã testeze ºi sã utilizeze sistemul software, pentru a se convinge de uºurinþa în utilizare ºi de beneficiile aduse de acesta accesând adresa de Internet: www.ebsromania.ro/download/demo.php. Versiunile demonstrative cuprind toate modificãrile legislative la zi atât în ceea ce priveºte regimul TVA, cât ºi pe cele privitoare la problemele de salarizare ºi resurse umane.

“Prin aceastã iniþiativã ne propunem sã sprijinim companiile ce doresc sã se familiarizeze cu noþiunea de sistem de tip ERP, cu noþiunea de sistem informatic de gestionare a salariaþilor ºi respectiv cu cea de gestiune a documentelor. Punând la dispoziþia potenþialilor clienþi, fãrã nici un cost, versiunile demonstrative ale sistemului Clarvision în vederea testãrii, dorim sã venim în întâmpinarea dorinþei acestora de a lucra efectiv în Clarvision ºi de a putea identifica astfel beneficiile implementarii acestuia”, afirmã Iulia Dunca, Director de Produs. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-urile firmei: www.ebsromania.ro ºi www.ebsromania.com .

 

România a participat anul acesta cu un stand naþional la ZOW 2008 la Bad Salzuflen

Þara nostrã a aparticipat pentru prima datã anul acesta cu un pavilion naþional la Târgul internaþional de semifabricate ºi accesorii pentru mobilã ZOW - Bad Salzuflen 2008, în Germania. Participarea firmelor româneºti a fost finanþatã de la bugetul de stat ºi coordonatã de Ministerul pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale, Centrul Român pentru Promovarea Comerþului ºi Asociaþia Patronalã a Forestierilor din România.

Cu un spaþiu de expunere 100 mp ºi un stand amenajat de compania Olimpic International din Bucureºti într-o manierã modernã ºi funcþionalã, 7 companii româneºti ºi-au prezentat oferta de export: SC Sigstrat - Sighetu Marmaþiei, SC Alabastru - Zãrneºti, SC Foremar - Baia Mare, SC Forexport - Broºteni, Vrancea, SC Unicom - Roºiori de Vede, SC Prolemn - Reghin ºi Asfor Trading. Firma SC Losan România – Ghimbav a participat ºi ea separat, cu un stand propriu de 30 mp, foarte reuºit.

 

Fãrã formaldehidã – Columbia Forest Products anunþã o nouã reuºitã

Columbia Forest Products, cel mai mare producãtor de semifabricate din Statele Unite a anunþat recent o nouã reuºitã. Compania a reuºit producþia a 25 mil. foi de placaj folosind o tehnologie proprie numitã PureBond, cu adezivi pe bazã de soia ºi fãrã a utiliza formal-dehidã. Firma a introdus deja aceastã tehnologie în toate cele 7 fabrici de placaj de esenþã tare pe care le deþine. Tehnologia patentatã ºi dezvoltatã în colaborare cu Facultatea de Silviculturã a Universitãþii Statului Oregon ºi Hercules Incorporated, care a acordat în exclusivitate firmei Columbia Forest Products licenþa pentru utilizarea sistemului sãu original de încleiere pentru comercializarea pe toate pieþele nord-americane pe care firma îºi desface panourile decorative. Procesul care stã la baza tehnlogiei respective i-a adus firmei Hercules Incorporated anul trecut Premiul Prezidenþial pentru Chimie Verde decernat de Agenþia Stetelor Unite pentru Protecþia Mediului. „Panourile PureBond sunt competitive din punct de vedere al costurilor cu placajul fabricat cu formaldehidã, dar oferã o mai bunã rezistenþã la umezealã decât acesta”, a spus dl. Brad Thompson, directorul general al firmei Columbia. „Aceasta este o veste bunã pentru angajaþii noºtri, pentru clienþi ºi pentru consumatori. Lucrãm de câþiva ani pentru a realiza o rãºinã care sã ne permitã sã terminãm cu formaldehida, atingând în acelaºi timp performanþe mai bune, iar PureBond este reþeta câºtigãtoare”, a mai adãugat acesta. (Informaþii suplimentare la: www.columbiaforestproducts.com).

 

Mãsuri mai eficiente împotriva fraudelor la TVA

Comisia Europeanã a adoptat în a doua jumãtate a lunii martie propunerile pentru modificarea Directivei TVA ºi a Regulamentului de Cooperare Administrativã pentru TVA pentru a grãbi colectarea ºi schimbul de informaþii, începând cu anul 2010, privind tranzacþiile intra-Comunitare. În cazul fraudelor intra-Comunitare legate de TVA, firmele speculeazã faptul cã în schimburile dintre statele membre nu se percepe TVA ºi vând apoi bunurile tot intra-Comunitar dar la preþuri incluzând TVA-ul, dupã care dispar fãrã a mai plãti impozitul respectiv cãtre stat. Actualele modificãri ale legislaþiei vor da posibilitatea statelor membre sã detecteze frauda în lanþ foarte rapid. Propunerile vin ca urmare a Comunicãrii privind îmbunãtãþirea cooperãrii administrative între statele membre UE pentru prevenirea fraudelor în domeniul TVA (IP/07/1754) ºi fac parte dintr-o serie de mãsuri legislative de combatere eficientã a fraudelor de acest tip. Detalii privind propunerile la: http://ec.europa.eu/taxation_ customs/taxation/vat/key_documents/legislation_proposed/index_en.htm .

 

Felder Gruppe încurajeazã studenþii de la FIL Braºov

Grupul Felder rãsplãteºte eforturile studenþilor merituoºi prin Bursa de excelenþã Felder. În valoare de 800 lei, aceasta este oferitã anual unui singur student pe baza unor evaluãri complexe. Bursa se acordã începând cu anul al doilea de studiu, prin concurs, luându-se în considerare rezultatele obþinute în ultimul an calendaristic. Câºtigãtorul va beneficia de 800 RON/luna timp de 1 an de zile, pânã la urmãtoarea evaluare. Criteriile de evaluare sunt: • media generalã pe ultimul an de studiu peste 8.50 sau rezultate foarte bune la un anumit grup de discipline din acelaºi domeniu (33,3%), • participare la activitãþi sociale precum practica, activitãþi de voluntariat – organizare de manifestãri, protejarea ºi curãþirea mediului, activitãþi administrative, sesiuni ºtiinþifice, publicarea de articole sau cãrþi, invenþii brevetate, implicare activã pe site-ul www.real-life.ro (33,3%),  • tezã de specialitate – 50% parte tehnicã ºi 50% parte economicã cu subiect la alegere din domeniul Industriei Lemnului (33,3%). Decizia de acordare a bursei este luatã de o comisie formatã din profesori ai FIL Braºov ºi reprezentanþii Felder.

 

Organizaþia Internaþionalã pentru Standardizare va fi chematã sã ia mãsuri în problema formaldehidei

Dupã ce Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a declarat anul trecut în mod oficial formaldehida drept substanþã cancerigenã, sectoarele industriale care lucreazã cu produse care conþin formaldehidã au început sã caute soluþii pentru eliminarea sau, acolo unde nu este posibil, diminuarea drasticã, pânã la niveluri considerate acceptabile, a acestei substanþe. În aceastã direcþie, Consiliul director al Confederaþiei Mondiale a Mobilei (WFC) a discutat recent ºi va propune Adunãrii generale a Confederaþiei adoptarea unei noi rezoluþii. WFC ºi membrii sãi au identificat necesitatea existenþei unui standard armonizat pentru mãsurarea emisiilor de formaldehidã ale panourilor utilizate în producþia de mobilier. Dacã rezoluþia va fi adoptatã în urmãtorul interval, Organizaþiei Internaþionale pentru Standardizare (ISO) ºi membrilor ei li se va cere oficial sã ia în considerare problema ºi sã elaboreze un standard practic, care sã poatã fi utilizat atât în legislaþiile naþionale, cât ºi în cele supranaþionale.

 

Europenii pun mediul pe primul loc

Peste douã treimi dintre europeni preferã ca deciziile politice privind protecþia mediului sã fie luate la nivelul UE, potrivit unui sondaj recent al programului Eurobarometer. Raportul aratã cã europenii sunt tot mai conºtienþi de rolul mediului înconjurãtor ºi peste 95% dintre ei cred cã protecþia mediului este un subiect foarte important. Schimbãrile climatice, poluarea apei ºi a aerului, dezastrele ecologice produse de om ºi utilizarea substanþelor chimice în produsele pe care le folosesc zilnic sunt în fruntea listei preocupãrilor legate de mediu ale europenilor. Potrivit sondajului cetãþenii UE aratã o remarcabilã bunãvoinþã în a achiziþiona produse care protejeazã mediul. Trei sferturi dintre cei intervievaþi au declarat cã sunt gata sã cumpere astfel de produse, chiar dacã pentru aceasta vor trebui sã plãteascã puþin mai mult. Majoritatea europenilor (52%) au declarat cã ar putea recunoaºte un produs ecologic dupã etichetã. Cine are urechi, sã audã!

Mai multe informaþii privind sondajele europene la: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm . 

 

2009 va fi Anul european al Creativitãþii ºi Inovaþiei

C.E. a adoptat la sfârºitul lunii martie propunerea de a declara anul 2009 drept Anul Creativitãþii ºi Inovaþiei. Din motive sociale ºi economice Europa are nevoie sã îºi stimuleze capacitatea de a crea ºi inova, ceea ce face  deci necesarã lãrgirea sferei de cãutare a talentelor implicând în aceasta întreaga populaþie. CE nu a propus însã ºi alocarea unui buget specific, argumentând cã programele existente deja la nivelul UE ºi cheltuielile administrative prevãzute sunt deja suficiente, dar a invitat statele membre sã-ºi numeascã la nivel naþional coordonatori speciali. Activitãþile specifice vor trebui sã se concentreze pe crearea unui mediu favorabil creativitãþii ºi inovãrii, devenind în acelaºi timp un motor pentru o politicã pe termen lung. Se va pune accentul pe domenii ca matematica, ºtiinþã ºi tehnologia informaþiilor ºi toate formele de inovare, incluzând inovarea socialã ºi în afaceri. Creaþiile artistice ºi noile abordãri ale culturii vor primi, de asemenea, atenþia cuvenitã, ca mijloace importante de comunicare între oameni. Iniþiativele vor trebui sã acopere nu doar educaþia ºi cultura, ci ºi domenii precum întreprinderile, presa, cercetarea, politica socialã, regionalã ºi ruralã.

 

Grupul Mobexpert investeºte în consolidarea reþelei naþionale de magazine

Grupul Mobexpert a anunþat cã îºi va continua strategia de consolidare a poziþiei pe piaþa regionalã în anul 2008. Prima etapã va consta în extinderea reþelei naþionale de magazine printr-o investiþie de 8 milioane de euro. Începând cu aprilie 2008, vor fi deschise patru hipermagazine Mobexpert la Suceava, Piteºti, Ploieºti ºi Bucureºti.  În ce priveºte producþia, eforturile se vor concentra pe proiectul în derulare la Târgu Mureº. Investiþia, lansatã în mai 2007, se ridica 28 de milioane de euro. Proiectul prevede relocarea activitãþii de producþie din fabricile ConfoMex, StudioMex, IleforMex ºi MuresMex în spaþii noi, dotate cu linii tehnologice moderne. Tot la Târgu Mureº, în cadrul aceluiaºi proiect, va fi construitã cea mai modernã platformã logisticã a Grupului Mobexpert, care va deveni funcþionalã în al doilea trimestru din 2008. Aceasta reprezintã o etapã importantã în procesul de integrare a zonelor de retail ºi producþie, susþinând obiectivele Grupului de a atinge, pânã în 2012, o creºtere de trei ori a cifrei de afaceri pe zona de vânzãri cu amãnuntul ºi o creºtere cu 50% a productivitãþii din fabrici, comparativ cu 2006, precum ºi consolidarea poziþiei de jucãtor regional în comerþul cu mobilier. În ceea ce priveºte propria cifra de afaceri, grupul Mobexpert anticipeazã o creºtere în 2008 în linie cu evoluþia pieþei, estimatã la aproximativ 10%, pânã la valoarea de 185 de milioane de euro.

 

Evaluarea de mediu pentru planuriºi programe (EMPP)

Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile a publicat broºura Evaluarea de mediu pentru planuri ºi programe, care schiþeazã rolurile ºi atribuþiile diferitelor autoritãþi implicate în evaluarea de mediu. Lucrarea oferã informaþii privind: • principalii actori implicaþi în EMPP, • rolul ºi responsabilitãþile titularului planului sau programului, • autoritãþile competente pentru protecþia mediului ºi • autoritãþile consultate, furnizând în acelaºi timp definiþii importante ale principalelor noþiuni ºi sursele cele mai potrivite pentru informare în domeniu. Broºura trebuie consultatã împreunã cu cea care descrie drepturile publicului în procesul EMPP. Detalii privind EMPP la: www.mmediu.ro

 

Facilitarea mobilitãþii în domeniul pregãtirii profesionale

Comisia Europeanã ºi-a prezentat planurile pentru un sistem pan-european de acreditare în domeniul pregãtirii profesionale ºi educaþiei. Sistemul denumit ECVET, va facilita cetãþenilor recunoaºterea cunoºtinþelor, priceperilor ºi competenþelor pe care le-au dobândit într-o altã þarã. Statele membre sunt încurajate sã semneze aceastã schemã voluntarã care nu încearcã înlocuirea sistemelor naþionale existente, ci doar facilitarea transferului între acestea. Sistemele de învãþãmânt din Europa sunt foarte fragmentate ºi adesea complexe, iar pregãtirea profesionalã nu face excepþie în aceastã privinþã. Numãrul diferitelor calificãri ºi proceduri, fie ºi doar dintr-o singurã þarã, poate îngreuna transferul rezultatelor învãþãrii dintr-un sistem într-altul. ECVET va sprijini mobilitatea cetãþenilor europeni, dându-le un mai bun acces la învãþarea pe tot parcursul vieþii. Detalii la: http://ec.europa.eu/education/policies/educ/ecvet/index_en.html .

 

Consultanþã pentru obþinerea de finanþãri

Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti, prin Compartimentul de Integrare Europeanã, oferã celor interesaþi consultanþã la întocmirea documentaþiei necesare obþinerii de finanþare din fonduri structurale ºi similare (FEDR, FSE, FEADR, FEP). Consultanta necesarã elaborãrii ºi implementãrii proiectelor va fi oferitã de cãtre consultanþi cu experienþã în management de proiect ºi elaborarea documentaþiilor necesare (cererea de finanþare, plan de afaceri, analiza financiar - economicã) ºi va consta în: • evaluarea preliminarã a beneficiarului, • asistenþã pentru conformitatea documentelor, • întocmirea cererii de finanþare ºi a planului de afaceri, • asistenþã în relaþiile cu autoritãþile pe toatã perioada derulãrii proiectului, • management de proiect. Pentru detalii: tel: 319.01.05, fax: 319.26.96, e-mail: bogdan.zaval@ccib.ro. (Sursa: Eu-RO Jurnalul CCIB)

 

România, locul patru în UE la creºterea producþiei industriale în februarie

Indicele producþiei industriale a înregistrat, în luna februarie 2008 comparativ cu luna ianuarie a.c., o creºtere de 0,5% în Uniunea Europeana (UE27) ºi de 0,3% în zona euro (EA15), a anunþat Oficiul de Statisticã al Comunitãþii Europene - Eurostat. Cele mai mari creºteri ale producþiei industriale au fost înregistrate în Slovenia (4,5%), Lituania (3,6%), Polonia (2,2%) ºi România (1,8%). La polul opus se situeazã Grecia, cu o scãdere a producþiei industriale de 4,7%,  Irlanda, cu o scãdere de 0,3% ºi Italia, cu o reducere de 0,2%. În ritm anual, februarie 2008 comparativ cu luna februarie 2007, indicele producþiei industriale a înregistrat o creºtere de  3,3% în Uniunea Europeanã (UE27) ºi o majorare de 3,1% în zona euro (EA15). Cele mai mari creºteri ale producþei industriale au fost înregistrate în Polonia (12,3%), Slovacia (11,5%), Lituania (11,1%), Slovenia (7,5%), Germania (5,9%), Bulgaria (4,8%) ºi România (4,4%). Singurele þãri membre care au înregistrat scãderi ale producþiei industriale au fost Grecia (- 4,2%) ºi Italia (-0,8%). (Sursa: Eu-RO Jurnalul CCIB, citând Rompres)