Cercetare, design, producţie (II)

Vorbele unei personalităţi celebre din epoca iluministă – „acolo unde există o necesitate, trebuie să existe o posibilitate” ar fi un motto potrivit pentru acest lanţ al progresului: cercetare, design, producţie. Pentru a-şi satisface necesităţile de bază (hrană, căldură, locuinţă), iar mai apoi pentru a obţine toate acestea mai uşor, mai mult şi mai bine, spiritul iscoditor al omului a născocit tot ceea ce generaţiile următoare au folosit şi au perfecţionat.

Cercetarea şi invenţia individuală din epoca modernă au produs salturi uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii, cu multe sacrificii materiale şi uneori chiar cu sacrificii umane, de care nimeni poate nu-şi mai aduce aminte azi. Societăţile umane civilizate au început să-şi organizeze producţia odată cu progresul  tehnologiei – ştiinţa de a produce în mod repetat aceleaşi lucruri, cu aceleaşi caracteristici şi la aceeaşi calitate. Au apărut apoi laboratoarele de cercetare, unde esenţială a devenit investiţia în posibilităţile intelectuale ale minţii umane, dotările laboratoarelor şi posibilităţile de exercitare a facultăţilor intelectuale la cel mai înalt nivel atrăgând de-a lungul vremii cele mai strălucitoare minţi, iar rezultatele au fost spectaculoase. Cercetarea s-a dezvoltat în ultimele decenii în progresie geometrică şi aplicarea rezultatelor cercetării în producţie a creat diferenţe majore între ţările care au investit în cercetare şi ţările care nu şi-au permis sau nu au avut viziunea s-o facă. Ca „trestie gânditoare" şi iubitor de frumos, … [...]

La Salonul Internaţional de Mobilă de la Bucureşti SIM 2011, în afara spaţiului rezervat pentru produsele participante la Concursul Naţional de Design de Mobilier de Avangardă – ediţia a IX-a – a avut loc şi un seminar cu tematica „Relaţiile între cercetare, creaţie şi producţie. Bune practici” în organizarea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, cu participare din partea învăţământului superior de specialitate – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti (Facultatea de Arhitectură de Interior), şi Universitatea „Transilvania“ din Braşov – din partea firmelor producătoare prezente la SIM, a creatorilor în domeniu – profesionişti sau în curs de afirmare – dornici de un contact nemijlocit cu producătorii de mobilă şi de a afla direct opinia acestora cu privire la modalităţile de colaborare.

Din acest punct de vedere, SIM a oferit celor interesaţi o [...]

Aşa cum sublinia în materialul prezentat la seminarul de la SIM şi dl. Alin Olărescu, dr. inginer şi cadru didactic la Universitatea „Transilvania” Braşov, aplecarea spre eco-design nu este neapărat o noutate absolută  în România, o serie de principii izvorând dintr-un bun simţ special, de care proprietarii de păduri de la începuturile erei moderne nu duceau lipsă. Conceptul de eco-design incumbă atât alegerea cu grijă a resurselor şi proceselor cu impact minim asupra mediului, soluţii de minimizare a consumului de materiale şi energie, optimizarea şi prelungirea duratei de viaţă a produsului, cât şi – caz particular pentru mobilier – posibilităţi de dezasamblare în vederea reciclării şi reutilizării unor repere sau subansamble.

Dacă în trecut regulile de „bun simţ” se refereau doar la gospodărirea atentă a resurselor de lemn (regulă de bază şi astăzi), tehnologia modernă a îmbunătăţit mult posibilităţile de economisire a acestora, prin soluţiile de valorificare a resurselor lemnoase secundare, a speciilor şi sortimentelor neexploatate suficient. La seminarul de la SIM, au fost prezentate, de exemplu, idei (ale unor designeri români) de ...