Lumea privită de la Sighetul Marmaţiei

Dacă ar fi om, ar fi cinstit cu mari onoruri. La vârsta sa se şi cade cinstirea. O asemenea etate nu îi este dat oricui, nici în vieţi omeneşti şi nici în istorii create de mâna omului... Despre trecutul şi prezentul fabricii PLIMOB am stat de vorbă cu directorul tehnic, dl. Gheorghe Bledea.

Prima fabrică de scaune din lemn îndoit din Maramureş a împlinit 120 de ani. A văzut multe, a trecut prin câteva regimuri şi dacă ar putea povesti, am avea ce asculta. Scaunele care au ieşit aici la lumina zilei au fost şi sunt cu nume, chiar renume, de la gama Thonet de pe vremea imperiului austro-ungar, până la IKEA – uriaşul retailer omniprezent în căminele de azi. Scaunele au trecut prin istorie (de la scaune curbate până la cele pliante), precum a trecut şi fabrica – privată până în anii 1940, apoi naţionalizată, privatizată din nou după anul 1990.

 „În 1965 a luat fiinţă fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului, care după schimbările din 1990 s-a dezmembrat în 4 fabrici mai mici: Plimob, Simob, Sigstrat şi Enmec” – ne povesteşte dl. Gheorghe Bledea, direcorul tehnic al fabricii Plimob din Sighetul Marmaţiei. „Noi ne-am dezvoltat pe structura vechii fabrici din 1890. Pentru că am avut toate utilităţile acolo, ne-a fost ceva mai uşor de a ne descurca faţă de cei de pe vechea platformă, unde toate unităţile au fost comune. Din punct de vedere al dotării cu utilaje şi instalaţii însă, a fost cea mai rudimentară. La fel era şi personalul muncitor din aceea secţie, tot ce nu era bun la fabricile de pe platformă era transferat la secţia de scaune pliante. Dar prin efort deosebit şi muncă perseverentă, sub conducerea dl. Vasile Godja director general şi a întregului colectiv de conducere, am reuşit. Am ajuns ca până azi să cumpărăm 50% din fostul CPL.”

Dezvoltarea a fost posibilă şi datorită colaborării cu firma IKEA, colaborare care datează din 1983 şi care a fost reluată în 1992. Contractele de leasing încheiate cu firma suedeză au deschis oportunităţi de investiţie în noile tehnologii, ridicând producătorul maramureşan din rândul micilor furnizori cu care IKEA a colaborat la începutul anilor 1990, printre puţinii colaboratori pe care se bazează marea parte a producţiei.

 „Producem în proporţie de peste 90% pentru IKEA,” a continuat dl. Bledea. „Suedezii ne-au ajutat foarte mult. În perioada în care inflaţia era foarte mare, ne-au acordat credite pentru investiţii la o dobândă foarte mică şi contracte de leasing pe 3-5 ani. Datorită investiţiilor pe care le-am făcut an de an, pe parcursul a celor 20 de ani, am ajuns să existăm şi azi. Aproape tot profitul l-am reinvestit, pentru a fi competitivi. Azi nu avem competitori în Europa, pentru că suntem cel mai mare furnizor de scaune pentru IKEA.”

 Într-adevăr, aproximativ 50% din gama de scaune pe care cumpărătorul o găseşte la IKEA este produsă la Plimob, principalul furnizor pentru Europa şi Marea Britanie. O altă parte se produce în China, mai ales pentru America de Nord, Asia şi Pacific.

Materia primă cu care se lucrează este în principal indigenă: fagul 80%, stejarul 15%, iar 5% este mesteacăn, adus prin import din Rusia şi Ucraina. Cu excepţia materiei prime şi ale unor materiale auxiliare (abrazive, adezivi, poliuretan) majoritatea sunt din import: materiale de finisare, tapiţerie, feronerie şi alte accesorii sosesc din Italia, Suedia, Cehia, China.

„În momentul de faţă avem 1200 de angajaţi şi producem peste 2,5 milioane de scaune pe an, aproape 10.000 de scaune pe zi, în 2 fabrici de produse finite: într-una scaune tâmplăreşti, în cealaltă scaune pliante. Producţia se desfăşoară pe platforma fostului CPL, cu o suprafaţă de producţie de 25.000 mp, şi un spaţiu de depozitare de 10.000 de mp pe 4 nivele, pentru a asigura stocurile necesare pentru IKEA. Mai avem două locaţii de producţie, unde avem stocurile de materie primă, instalaţiile de uscare (camere de uscare) şi secţiile de producţie pentru componente de scaune.

Noi lucrăm direct cu magazinele IKEA – trebuie să fim prompţi şi rapizi la execuţie şi livrare, cu o logistică bine pusă la punct. Livrăm până în Australia, China, Japonia, Malaezia, Canada, SUA, dar facem livrări directe în Europa, unde comanda trebuie onorată în maxim 5 zile.

Organizarea am învăţat-o împreună cu IKEA, ei ne-au învăţat cum să fim flexibili, să asigurăm la timp produsele, cu menţinerea stocurilor garniturate. Clientul vine în magazin, magazinul are catalogul, iar clientul doreşte să cumpere produsul şi dacă nu-l găseşte, este o problemă.”

 În această zonă a ţării, prelucrarea lemnului are tradiţie. Forţa de muncă este la îndemână astfel încât depinde de iscusinţa antreprenorului în ce măsură oferă de lucru. În mod surprinzător tocmai în Sighetul Marmaţiei, care în deceniul trecut a avut de a face faţă unei rate a şomajului dintre cele mai ridicate din ţară, criza pare să fi fost un vânticel.

„Din punctul de vedere al comenzilor sau al producţiei noi nu am simţit criza – spune directorul comercial – comenzile au fost din ce în ce mai mari în această perioadă. Am rămas competitivi la preţuri şi calitate într-o perioadă în care s-au închis foarte multe fabrici în ţară.”

 Perspectiva pozitivă este cea a omului activ, iar în ceea ce priveşte conducerea, la Plimob nu s-a stat cu mâinile în sân. S-a investit şi reinvestit în ultimii 10 ani, aproximativ 2 milioane de euro anual, investiţie care, deşi redusă la jumătate, nu a încetat nici în perioada de criză a anilor 2008-2010.

După cum spune dl. Bledea, într-o societate privată orice ban este binevenit, iar cei care au făcut investiţii, au avut posibilitatea de a-şi recupera o parte din acestea dacă au favorizat eficienţa energetică.

Recent, din investiţia făcută în cadrul proiectului finanţat de către EEFF (Facilitatea de Finanţare pentru Eficienţa Energetică), s-a recuperat 15% din valoarea investiţiei, aproape 120.000 de euro, nerambursabil. EEFF a asigurat prin Tractebel Engeneering consultanţă gratuită firmei Plimob.

„Am avut şi alte proiecte, pe linia de mediu, unde am obţinut circa 70-80.000 de euro nerambursabil. Sunt diferite proiecte, pentru investiţii în producţie, a dezvoltării capacităţii de producţie – în cadrul cărora se poate obţine chiar şi 50% suport nerambursabil, din fonduri europene. Iar noi dorim să ne dezvoltăm în continuare capacitatea de producţie.”

Locaţia favorabilă din colţul de nord-vest a ţării, poziţia strategică, materia primă la-ndemână şi transportul logistic nu sunt amănunte de neglijat pentru o afacere de succes, dar fără profesionalism şi tenacitate tot nu ar fi de ajuns.

„Producţia de scaune necesită o tehnologie aparte faţă de restul mobilei, este ceva specific – spune dl. Bledea – iar cei mai buni în producţia de scaune sunt italienii. Ei au fost cei mai mari producători de scaune din lume, cu 40-45 de milioane de scaune pe an. Au utilaje foarte bune si specifice producţiei de scaune, iar noi cu ei am colaborat în achiziţionarea tehnologiilor şi utilajelor: Balestrini, Comec, Caselli, Brusa, Greda, Cefla în finisaje, Metalord în scule. Colaborăm şi cu firme din Germania şi Austria pentru utilaje fiabile: Weinig – maşini de rindeluit, Hildebrand, Mülbock – instalaţii de uscare, Scheuch – instalaţii de exhaustare, etc. Avem însă şi o piesă de muzeu, în stare func­ţională: un boiler de 100 de ani de producţie germană Steinmüller care asigura agentul termic şi aburul pentru tratarea lemnului pentru curbătorie până în anul 1995. Azi avem în fabrici boilere moderne de producţie daneza Weiss, complet automatizate. ”

Vizita mea la Plimob a coincis cu prezenţa săptămânală a partenerilor suedezi, cu care colaborarea este permanentă. Chiar şi proprietarul Ingvar Kamprad i-a onorat cu prezenţa sa de trei ori, ultima dată în 2007. Iar anul pare să continue cu bine...

„În septembrie a început noul an financiar la IKEA. Creşterea producţie la ei este de 25%. Noi ne-am conformat, şi în urmă cu o lună am luat măsuri ca până la sfârşitul anului să ajungem şi noi la o capacitate de producţie cu 25% mai mare. Am avut oricum capacitatea de producţie, pe care în perioada crizei am menţinut-o constantă. Deci capacităţi avem, utilaje, tehnologie şi forţă de muncă există – iar noi suntem pregătiţi!”