Politica de mediu şi compuşii organici volatili

Politica de mediu cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în Europa şi în lume. Sub acest aspect, toate acţiunile Comisiei Europene converg către alinierea la cerinţele impuse protecţiei mediului. Ca urmare a acestui fapt strategia Comisiei Europene are la bază programe de prevenire, de responsabilizare a tuturor factorilor care pot influenţa natura şi mediul.

Unul dintre aceste programe intitulat „Alegerea noastră, viitorul nostru” lansat în anul 2001, cu perioada de acoperire până în anul 2010, identifică patru domenii prioritare de acţiune apreciate ca factori cheie pentru degradarea sistematică a mediului şi a eco-sistemelor.

Primul domeniu are în vedere „Atenuarea schimbărilor climatice” prin limitarea concentraţiilor europene de gaz cu efect de seră, la un nivel, care să nu afecteze clima.

Principalii poluatori ai stratului de ozon. În ordinea agresivităţii lor se pot enumera următoarele substanţe chimice: • bioxidul de carbon (CO2), • compuşii organici volatili (COV), • dioxidul de azot, • amoniacul, toate substanţe cu impact în formarea ozonului troposferic.

În urma analizării situaţiei pe plan mondial, s-a constatat căa marile instalaţii industriale sunt responsabile pentru o parte importantă din totalul emisiilor de poluanţi atmosferici majori: 83%, pentru dioxidul de sulf (SO2), 34% pentru oxizii de azot (NOX), 43% pentru pulberi şi 55% pentru COV.

În consecinţă emisiile produse, de gazele industriale fac de mult obiectul unei legislaţii extinse la nivelul UE. Începând cu anii 1970 au fost elaborate o serie de directive, care au ca obiectiv reducerea emisiilor provenite din instalaţiile care produc cantităţi masive de astfel de gaze poluante, directive care prevăd principiile esenţiale care guvernează autorizarea şi controlul instalaţiilor pentru limitarea emisiilor poluante. Sub incidenţa acestor normative intră instalaţiile mari de ardere, instalaţiile care folosesc materiale cu solvenţi organici (COV), instalaţiile de incinerare a deşeurilor.

În sectorul industriei mobilei există următoarele ...

[...]

Comisia Europeană are în lucru o nouă directivă a emisiilor industriale, denumită RECAS, menită să clarifice unele probleme legate de COV şi alte aspecte procedurale care vor cuprinde în ansamblu: directivele COV, IPPC şi LPC (instalaţii mari de ardere). Acesta directivă este planificată să intre în vigoare în anul 2013.

Noile limite propuse pentru COV-uri sunt mult mai restictive. Astfel pentru instalaţiile existente în industria lemnului, care utilizează materiale de acoperire pe bază de solvenţi, cu un consum mai mare de 25 tone/an, emisia ţintă pentru emisiile fugitive este propusă a fi de 15%, faţă de … [...]

De asemenea, o nouă provocare pentru producătorii de mobilă o va constitui trecerea industriei lacurilor şi vopselelor la limitele de COV impuse de etapa a II-a a Directivei 42/2004/CE, respectiv HG nr. 735/2006, acesta etapă limitând mult ...