Să recunoaştem... suntem în faza de negare

Capacitatea de a umbla prin lume cu ochii deschişi chiar şi când vântul poartă în aer praf, talentul de a afla adevăruri ascunse în unghiuri moarte – acestea sunt printre altele calităţile de care are nevoie în ziua de azi un manager. Dacă vom recunoaşte că mulţi dintre noi suntem înţepeniţi într-o stare de negare, extrem de periculoasă pentru afacerea noastră, rezolvările vor veni mai uşor.

Dificultăţile reale ale ultimilor – cel puţin – 2 ani, ne pun zilnic în situaţia de a „vedea” zilnic tot ceea ce nu putem face. Piaţa e în cădere liberă, concurenţa - acerbă şi înainte, neloială în multe cazuri, e şi mai agresivă, resursele sunt mai limitate ca oricând, iar presiunile furnizorilor, instituţiilor şi ale clienţilor depăşesc limita de suportabilitate cu mult. Rămâne aceiaşi dilemă ce ne ţine în aşteptare – cum să ne descurcăm?

Şi peste toate astea, acum mai mult ca oricând, criza de încredere – în oricine şi în orice model sau tehnică – este exacerbată.

În definitiv, cine mai poate fi crezut că e cu adevărat profet în lumea afacerilor?

Dacă ne uităm în istoria business-ului, putem spune cu mâna pe inimă că un adevărat leader recunoscut şi testat ca eficienţă în deciziile sale a fost Henry Ford, omul care a transformat un lux în necesitate şi a transformat realmente lumea în care trăim. Personalitate extrem de puternică, a fost un încăpăţânat analist în probleme de mecanică, producţie industrială, gestiune de resurse, gestiune a muncitorilor, şi marketing, introducând pe piaţă Modelul T şi transformând uzinele Ford într-un gigant industrial.

Dar în ciuda succesului fulminant, la un moment dat, în 1927, vânzările la Modelul T au scăzut atât de dramatic încat Ford a trebuit să oprească liniile de fabricaţie. Pentru a introduce noul model A, întreaga activitate a fabricii a fost oprită pentru o lună, ceea ce a indus costuri de 250 milioane de dolari. Această decizie a avut şi alte consecinţe dezastruoase, permitând celor de la Chrysler cu Plymouth să câştige o consistentă cota de piaţă şi să devină leader. De ce Ford, un adevărat vizionar al industriei, nu a prevăzut această evoluţie, şi nu a pregătit mai din timp şi cu costuri mai reduse tranziţia? Nimeni nu poate spune că nu avea date de piaţă – adevărul e că el chiar a refuzat să accepte cifrele puse la dispoziţie de cercetare, deoarece era convins că cifrele de piaţă sunt manipulate de competiţie. Ford nu era om lipsit de logica, sau prost informat, sau lipsit de viziune.

Dar realitatea este că avem predispoziţia să ne bazăm pe experientă, şi aceasta ne spune că anumite estimări nu pot fi adevărate, nu putem să credem că au legătură cu realitatea noastră. Negarea unor elemente strategice e un fenomen comun şi ridică potenţiale bariere distrugătoare în faţa managerilor confruntaţi cu dificultăţile ciclurilor economice.

Care este solutia reală? Ea ţine esenţialmente de o decizie … [...]

Care ar fi metodele care ne ajută să facem faţă schimbării, şi, deşi nu există o soluţie magică, să paşim pe drumul potenţialului succes?

E sigur că în mediul în care acţionăm şi în evoluţia companiei există evidente semne ale negării, pe care ar trebui să le identificăm pentru a ne putea dezbăra de ele.

Pentru asta ar fi poate utilă o serie de întrebări ale căror răspunsuri ne ajută...

[...]

Ca să poţi să te înhami prin schimbare pe drumul către succes trebuie în primul rând să analizezi raţional realitatea şi să separi adevărul solid din mulţimea de prezumpţii generale sau hazardate.

Apoi, trebuie să priveşti în perspectivă, şi să vezi lumea din punctul de vedere al altora – poţi începe cu perspectiva clienţilor tăi!

Unghiul mort e adevărat când conduci o maşină, e şi mai real când conduci o companie – aşa că vederea din alt unghi face...