Certificarea forestieră în sistem FSC

Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor majore legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a sistemelor şi performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea managementului forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are originile în îngrijorările societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la începutul anilor ’80-’90.

În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor din întrega lume cu o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această idee, în octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest Stewardship Council), o schemă de certificare la care interesele economice, sociale şi de mediu au drepturi egale.

FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în Mexic ca o asociaţie de membri – Association Civil. Organizaţia operează la nivel internaţional şi oferă servicii prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn, Germania, precum şi prin intermediul unei reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC oferă un program de acreditare internaţională pentru organisme de certificare independente şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca o garanţie credibilă că produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele FSC, aşa numitele Principii şi Criterii.

Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este gospodarită în conformitate cu un standard agreat.

Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii. Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:

Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC

Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente

Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)

Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor

Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii

Principiul 6: Impactul asupra mediului

Principiul 7: Planul de management

Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea

Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare

Principiul 10: Plantaţii

Aceste 10 Principii, ce sunt detaliate în 56 de Criterii, au un caracter general şi pentru o mai bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către Iniţiativele Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează procesul de audit.

Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a lanţului de custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a produselor lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la consumator. Certificarea lanţului de custodie se referă la companiile care exploatează, procesează sau comercializează material lemnos certificat FSC şi care doresc să eticheteze aceste produse cu numele sau eticheta FSC.

Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:

• Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât şi sursele de material lemnos recuperat/reciclat

• Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte controlul materialului lemnos necertificat FSC

• Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi promova produsele.

În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din Europa de Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind interesate să cumpere şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor companii, certificarea reprezintă o dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul provine din păduri bine gospodărite.

În prezent, până în noiembrie 2009 existau 15547 companii şi peste 115 milioane hectare de pădure certificate FSC în întreaga lume, iar în anul 2008 valoarea produselor vândute cu sigla FSC a depăşit 20 de miliarde dolari.

Ca şi în cazul certificării managementului forestier companiile aplicante pentru certificatul FSC, sunt evaluate de către unul din cele 23 de organisme de certificare acreditate de către FSC.

Pe scurt paşii în vederea certificării sunt:

• Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi demarat numai la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se regăseşte pe site-ul Asociaţiei pentru Certificare Forestieră (www.certificareforestiera.ro)

• Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinţele standardului de certificare şi identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu standardul.

• Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia se colectează informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de către organismul de certificare a certificatului FSC.

• Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor standardului, pe o perioadă de 5 ani.

• Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.

• Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului, pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.

Beneficiile certificării

Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât şi consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu specific de mediu sau social.

În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru lemnul certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor certificate. În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general legată de obţinerea unor avantaje cum ar fi accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau menţinerea pe pieţele existente. Pe lângă acestea se pot obţine următoarele beneficii:

• Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare, monitorizare, evaluare şi raportare

• Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri

• Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată

• Îmbunătăţirea proceselor productive

Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă accesul pe pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi de preţuri mai mari pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente va avea loc această creştere nu poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează preţul. De reţinut însă că acest lucru nu se întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea este foarte mare.

Guvernul României sprijină certificarea forestieră durabilă, venind în sprijinul agenţilor economici prin Legea 105/2006 privind Fondul de Mediu unde art. 45 precizează: „Operatorul economic care cumpără în scopul prelucrării, masa lemnoasă pe picior şi/sau sortimente de lemn brut obţinute în urma exploatării, provenite din păduri certificate, nu calculează şi nu plăteşte contribuţia la Fondul de Mediu”.

Certificarea FSC în România

Primele întâlniri privind constituirea unei Iniţiative Naţionale FSC au avut loc încă din toamna anului 1999, iar în 2003 s-a constituit Grupul Naţional de Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP). Grupul avea 67 membri grupaţi în 3 camere: economic, social şi mediu. În prezent rolul de coordonator al GNLCP este preluat de Asociaţia pentru Certificare Forestieră (ACF).

Asociaţia pentru Certificare Forestieră (ACF) este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi non-profit înfiinţată în aprilie 2009 cu sprijinul World Wide Fund for Nature Danube - Carpathian Programme.

Scopul Asociaţiei pentru Certificarea Forestieră (ACF) îl reprezintă promovarea managementului forestier responsabil, a unui sistem de certificare forestieră credibil, ce contribuie la gospodărirea pădurilor în mod corespunzător din punct de vedere ecologic, cu beneficiu social şi viabil economic, conservarea mediului natural şi a proceselor ecologice din România.

În prezent în România există 917983 ha pădure certificată FSC atât proprietate de stat cât şi privată şi 30 de firme certificate.

Mai multe detalii despre certificarea FSC regăsiţi pe pagina web ACF: www.certificareforestiera.ro