Mobila - nr. 5/2009
Opinii despre fapte

Vremuri noi, pieţe noi
English translation: New times, new markets
Schimbările dramatice
de roluri, ca şi modificările în ponderea diverselor activităţi ale
producătorilor determină schimbări în comportamentul acestora. Pieţe care până
ieri se mulţumeau doar cu calificativul de „îndepărtate” sunt acum în vizorul
producătorilor români de mobilă şi foarte probabil vor fi recatalogate ca
„interesante”, „atractive” sau „de perspectivă”. Pentru anul viitor a fost
aprobată de către Consiliul de Export finanţarea parţială de la bugetul de stat
a participării producătorilor noştri la 7 târguri externe. Alături de nume de
oraşe cu rezonanţă în lumea târgurilor – Köln, Milano şi
Dacă participarea
românească sub pavilion naţional la târgurile de la
Dificultăţile
economice cu care se confruntă Europa de Vest de la sfârşitul anului trecut au
zguduit bugete şi convingeri şi, din noianul de întrebări şi incertitudini care
încă ne hărţuiesc, a apărut o idee „nouă”: ne trebuie şi alte pieţe. Sectorul
mobilei din România a trecut succesiv prin mai multe etape care l-au modelat.
După trecerea la economia de piaţă, producătorii români au avut acces deplin la
tehnologiile cele mai performante. Am văzut în ultimii 20 de ani oferte de echipamente
dintre cele mai variate provenind din toată Europa – cu lideri recunoscuţi din
Germania, Italia, Spania sau Turcia – şi de mai departe: SUA sau Taiwan, iar
demonstraţiile convingătoare ale producătorilor sau simplul prilej de a aprecia
o asemenea tehnologie în funcţiune într-o firmă occidentală în timpul unei
vizite pentru schimb de experienţă au stimulat ambiţiile managementului, cele
mai multe firme reuşind, cu eforturi deosebite, să-şi achiziţioneze echipamente
performante. Produsele de mobilier româneşti oferite pieţei, mai ales în
ultimii 2-3 ani, demonstrează evident că dispunem de tehnologie şi oameni care
pot să o utilizeze cu succes. Rămâne deci problema desfacerii, unde fiecare
caută soluţii, pentru că în ultimă instanţă aceasta asigură supravieţuirea
firmelor.
Apariţia noilor
destinaţii pe harta târgurilor vizate de strategiile de desfacere – chiar şi pe
lista de rezerve apare o destinaţie îndepărtată (Khazan) – este justificată.
Mumbai este un oraş important într-o ţară aflată în plină dezvoltare şi cu o
populaţie atât de numeroasă, încât procente „mărunte” de tipul 3,5-4% din
numărul de locuitori capătă înţelesuri complet noi. Oraşul Soci urmează să se
transforme şi el în 2014 în gazdă primitoare a Jocurilor Olimpice de Iarnă, o
misiune importantă care va face necesară o investiţie masivă în construcţia de
locuri de cazare şi dotarea lor corespunzătoare. Participarea la oricare dintre
aceste două manifestări expoziţionale ar fi deci o şansă de a ne îmbunătăţi
vânzările, cu rezerva naturală că totul depinde în mare măsură de felul cum vom
pregăti participarea la fiecare dintre ele.
Foarte probabil există
şi alte variante atractive. Propunerile pe care APMR le-a făcut şi susţinut
pentru finanţare până în acest moment au la bază sugestiile membrilor, dar, în
funcţie de numărul solicitărilor şi termenul limită de înscriere, oricare
dintre aceste propuneri poate fi modificată. Legea prevede că organizarea la un
târg extern a unui pavilion românesc, cu sprijin de la bugetul de stat, trebuie
să aibă la bază angajamentul de participare a cel puţin 7 producători români.
La aceasta s-ar mai adăuga un detaliu tehnic: înscrierea trebuie făcută cu cel
puţin 8 luni înainte de desfăşurarea evenimentului.
APMR lansează deci
acum din nou producătorilor de mobilă din România invitaţia de a opta pentru
unul dintre târgurile aflate deja pe lista târgurilor aprobate de Consiliul de
Export sau de a veni cu o idee de participare la un alt eveniment expoziţional
extern despre care ştiu că poate întruni cu uşurinţă adeziunea unui număr de
cel puţin 6 alţi producători.
